ogrădaș

română

Etimologie

Din ogradă + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /o.grə'daʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului ogrădaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ogrădaș	ogrădași
Articulat	ogrădașul	ogrădașii
Genitiv-Dativ	ogrădașului	ogrădașilor
Vocativ	ogrădașule	ogrădașilor

1. (înv.) persoană care slujea la o curte boierească.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online