oncle

catalană

(català)

Variante

• (reg.) blonco, conco, onclo, uncle

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină populară *(av)unclus < latină avunculus („unchi”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /ˈoŋ.kɫe/
• (oriental) AFI: /ˈoŋ.kɫə/

Substantiv

oncle m., oncles pl.

1. unchi

Sinonime

• (înv.) avoncle, avonclo, (fam.) tiet, (reg.) tio

Cuvinte derivate

• cononcle
• onclastre

Vezi și

• nebot, neboda
• tia

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină populară *(av)unclus < latină avunculus („unchi”).

Pronunție

• AFI: /ɔ̃kl/

Substantiv

oncle m., oncles pl.

1. unchi

   Mon père et mon oncle sont jumeaux.

Sinonime

• (fam.) (Quebec) mononcle, (fam.) tonton

Cuvinte compuse

• grand-oncle
• oncle d'Amérique
• oncle de lait

Cuvinte apropiate

• avunculaire

Expresii

• oncle à la mode de Bretagne

Vezi și

• neveu, nièce
• tante

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

interlingua

(interlingua)

Etimologie

Inevitabil din latină avunculus („unchi”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oncle

1. unchi

Referințe

• Wiktionary

---

occitană

(occitan)

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină populară *(av)unclus < latină avunculus („unchi”).

Pronunție

• AFI: /ˈuŋkle/

Substantiv

oncle m., oncles pl.

1. unchi

Vezi și

• tanta

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionary