onorați

română

Etimologie

Din onorat.

Pronunție

• AFI: /o.noˈraʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru onorat.

Etimologie

Din onora.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru onora.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru onora.
3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru onora.
4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru onora.