oportunism
Etimologie
Din franceză opportunisme.
Pronunție
- AFI: /o.por.tu'nism/
Substantiv
| Declinarea substantivului oportunism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | oportunism | ' |
| Articulat | oportunismul | ' |
| Genitiv-Dativ | oportunismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- atitudine (sau po-litică) a unei persoane sau a unui grup social, care, pentru a-și atinge scopul, adoptă după împrejurări, principii și opinii diferite; conformism.
Traduceri
Traduceri