(français)

Etimologie

Din latină opportūnitātem, forma de acuzativ pentru opportūnitās („avantaj; oportunitate, ocazie, șansă”). Echivalent cu opportun („oportun”) +‎ -ité.

Pronunție

  • AFI: /ɔ.pɔʁ.ty.ni.te/


Substantiv

opportunité f., opportunités pl.

  1. oportunitate
    Vraiment, vous tombez bien ! Quelle opportunité !
  2. (anglicism; proscris) ocazie

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

Referințe