română

Etimologie

Din a orbi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /or'be̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
orbeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orbeală orbeli
Articulat orbeala orbelile
Genitiv-Dativ orbelii orbelilor
Vocativ orbeală orbelilor
  1. (reg.) slăbire a vederii; orbire.


Traduceri

Anagrame

Referințe