orfebre
(català)
Etimologie
Din franceză orfèvre, bazat pe or („aur”) + latină faber („artizan, meseriaș, meșteșugar, fierar, faur”).
Pronunție
Substantiv
orfebre m.f., orfebres pl.
- (metal.) aurar
Cuvinte apropiate
Referințe
(español)
Etimologie
Din franceză orfèvre, bazat pe or („aur”) + latină faber („artizan, meseriaș, meșteșugar, fierar, faur”).
Pronunție
- AFI: /oɾˈfe.βɾe/
Substantiv
orfebre m.f., orfebres pl.
- (metal.) aurar