origini

Vezi și : originí

română

Etimologie

Din origine.

Pronunție

• AFI: /oˈri.ʤinʲ/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru origine.

---

catalană

(català)

Etimologie

Din originar.

Pronunție

• (occidental) AFI: /o.ɾiˈd͡ʒi.ni/
• (central) AFI: /u.ɾiˈʒi.ni/
• (oriental) AFI: /o.ɾiˈʒi.ni/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru originar.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru originar.
3. forma de persoana a III-a singular la imperativ pentru originar.

---

ido

(Ido)

Etimologie

Din origino.

Pronunție

• AFI: /oriˈɡini/

Substantiv

1. forma de plural pentru origino.

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din origine.

Pronunție

• AFI: /oˈriʤini/

Substantiv

1. forma de plural pentru origine.

Etimologie

Din originare.

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru originare.
2. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru originare.
3. forma de persoana a II-a singular la prezent subjonctiv pentru originare.
4. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru originare.
5. forma de persoana a III-a singular la imperativ pentru originare.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din orīgō.

Pronunție

• AFI: /oˈriː.ɡi.niː/

Substantiv

1. forma de dativ singular pentru orīgō.