orologiu
română
Etimologie
Din latină horologium, italiană orologio.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului orologiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orologiu | orologii |
| Articulat | orologiul | orologiile |
| Genitiv-Dativ | orologiului | orologiilor |
| Vocativ | orologiule | orologiilor |
- ceas cu dimensiuni mari, fixat pe fațada unei clădiri sau pe un perete interior, pe o coloană etc. și de obicei prevăzut cu un mecanism sonor care anunță principalele unități de timp.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online