orta

română

Etimologie

Din turcă orta.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului orta
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orta	ortale
Articulat	ortaua	ortalele
Genitiv-Dativ	ortalei	ortalelor
Vocativ	orta	ortalelor

1. (înv.) unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri.
2. trupă, ceată, bandă; grupare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arto
• rota

Referințe

• DEX '98 via DEX online