ortocentru

română

Etimologie

Din franceză orthocentre.

Pronunție

• AFI: /or.to'ʧen.tru/

Substantiv

Declinarea substantivului ortocentru
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ortocentru	ortocentre
Articulat	ortocentrul	ortocentrele
Genitiv-Dativ	ortocentrului	ortocentrelor
Vocativ	'	'

1. punct de intersecție a înălțimilor unui triunghi.

Traduceri

Traduceri