pășune

română

Etimologie

Din latină pastio ~onis.

Pronunție

• AFI: /pə'ʃu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului pășune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pășune	pășuni
Articulat	pășunea	pășunile
Genitiv-Dativ	pășunii	pășunilor
Vocativ	'	'

1. teren necultivat acoperit cu vegetație ierboasă, unde pasc vitele; toloacă; imaș; izlaz; suhat.

Traduceri

Traduceri