română

Variante

Etimologie

Din a păți + sufixul -anie.

Pronunție

  • AFI: /pəˈʦa.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
pățanie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pățanie pățanii
Articulat pățania pățaniile
Genitiv-Dativ pățaniei pățaniilor
Vocativ pățanie pățaniilor
  1. întâmplare (neplăcută) ieșită din comun, neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva; pătăranie, pățeală; (p.ext.) (la pl.) peripeții, aventuri.


Traduceri

Anagrame

Referințe