păcălitură

română

Etimologie

Din a păcăli + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /pə.kə.li'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului păcălitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	păcălitură	păcălituri
Articulat	păcălitura	păcăliturile
Genitiv-Dativ	păcăliturii	păcăliturilor
Vocativ	păcălitură	păcăliturilor

1. păcăleală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online