română

Etimologie

Din franceză pagure.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pagur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pagur paguri
Articulat pagurul pagurii
Genitiv-Dativ pagurului pagurilor
Vocativ pagurule pagurilor
  1. (la pl.) nume dat unor crustacee decapode marine al căror abdomen moale este adăpostit într-o cochilie goală (părăsită de gasteropode); (și la sg.) crustaceu din acest grup.


Traduceri

Anagrame

Referințe