pajiște

română

Etimologie

Din slavă pašište, poate prin încrucișare cu pažitĭ („fâneață”).

Pronunție

• AFI: /'pa.ʒiʃ.te/

Substantiv

Declinarea substantivului pajiște
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pajiște	pajiști
Articulat	pajiștea	pajiștile
Genitiv-Dativ	pajiștii	pajiștilor
Vocativ	'	'

1. teren pe care crește iarbă măruntă și deasă, folosită ca nutreț sau pentru pășunat.

Traduceri

Traduceri