română

Etimologie

Din italiană partitura.

Pronunție

  • AFI: /par.ti'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
partitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ partitură partituri
Articulat partitura partiturile
Genitiv-Dativ partiturii partiturilor
Vocativ ' '
  1. text al unei compoziții muzicale cuprinzând toate părțile ei vocale sau instrumentale, dispuse astfel pe portativ încât să poată fi urmărite concomitent.


Traduceri