pedantă
română
Etimologie
Din pedant.
Pronunție
- AFI: /pe'dan.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pedantă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pedantă | pedante |
| Articulat | pedanta | pedantele |
| Genitiv-Dativ | pedantei | pedantelor |
| Vocativ | pedanto | pedantelor |
- persoană care face mereu paradă de erudiția sa și care supără prin minuțiozitate exagerată în lucruri neînsemnate; persoană deosebit de meticuloasă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online