pedantă

română

Etimologie

Din pedant.

Pronunție

• AFI: /pe'dan.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului pedantă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pedantă	pedante
Articulat	pedanta	pedantele
Genitiv-Dativ	pedantei	pedantelor
Vocativ	pedanto	pedantelor

1. persoană care face mereu paradă de erudiția sa și care supără prin minuțiozitate exagerată în lucruri neînsemnate; persoană deosebit de meticuloasă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• depănat
• epatând

Referințe

• DEX '98 via DEX online