perfectare
română
Etimologie
Din perfecta.
Pronunție
- AFI: /per.fek'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului perfectare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perfectare | perfectări |
| Articulat | perfectarea | perfectările |
| Genitiv-Dativ | perfectării | perfectărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a perfecta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri