perfectare

română

Etimologie

Din perfecta.

Pronunție

• AFI: /per.fek'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului perfectare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	perfectare	perfectări
Articulat	perfectarea	perfectările
Genitiv-Dativ	perfectării	perfectărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a perfecta și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri