pieptănător

română

Etimologie

Din a pieptăna + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /pjep.tə.nə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului pieptănător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pieptănător	pieptănători
Articulat	pieptănătorul	pieptănătorii
Genitiv-Dativ	pieptănătorului	pieptănătorilor
Vocativ	pieptănătorule	pieptănătorilor

1. persoană care piaptănă anumite fibre textile; muncitor calificat în pieptănatul fibrelor textile.

Cuvinte derivate

• pieptănătoare
• pieptănătorie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online