pilastru
română
Etimologie
Din franceză pilastre.
Pronunție
- AFI: /pi'las.tru/
Substantiv
| Declinarea substantivului pilastru | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pilastru | pilaștri |
| Articulat | pilastrul | pilaștrii |
| Genitiv-Dativ | pilastrului | pilaștrilor |
| Vocativ | ' | ' |
- element arhitectural în formă de stâlp paralelipipedic, prevăzut cu o bază și cu un capitel, care servește ca element decorativ sau de rezistență.
Traduceri
Traduceri