pinten
Etimologie
Din slavă (veche) *pentĩnŭ.
Pronunție
- AFI: /'pin.ten/
Substantiv
| Declinarea substantivului pinten | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pinten | pinteni |
| Articulat | pintenul | pintenii |
| Genitiv-Dativ | pintenului | pintenilor |
| Vocativ | pintenule | pintenilor |
- obiect de metal în formă de potcoavă, prevăzut cu o rotiță dințată, cu un vârf etc., pe care călăreții îl prind la călcâiul cizmelor și care le servește pentru a îmboldi calul la mers; (p.ext.) lovitură dată calului cu acest obiect.
- (p.anal.) (la unele păsări, mai ales la cocoși) formație cornoasă situată în partea de dinapoi și de jos a piciorului, deasupra labei.
- protuberanță situată în partea de dinapoi și de jos a piciorului calului sau boului, deasupra gleznei.
- (p.anal.) numele unor părți de plante sau (cu determinări) al unor plante care au de obicei proeminențe, protuberanțe, excrescențe etc.
- proeminență a unei piese care servește la limitarea cursei altei piese în mișcare sau ca punct de articulație.
- unealtă cu care apicultorii fixează fagurele pe ramă.
- construcție sau element de construcție care seamănă cu un pinten și care susține sau întărește o zidărie, un terasament, consolidează un mal etc.
- porțiune de teren care depășește nivelul din jur; vârf mic, culme care se desprinde dintr-un ansamblu deluros sau muntos unitar.
Cuvinte derivate
Expresii
- A da pinteni = a) a împunge, a îmboldi calul cu pintenii pentru a-l face să meargă mai repede; b) a (se) zori, a (se) grăbi
- A bate din pinteni = (mai ales despre militari) a lovi călcâiele unul de altul, făcând să sune pintenii, și a lua poziția (reglementară) de drepți
- A bate din pinteni (de bucurie) = a-și manifesta bucuria în chip zgomotos
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online