pirogă

română

Din franceză pirogue.

Declinarea substantivului pirogă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pirogă	pirogi
Articulat	piroga	pirogile
Genitiv-Dativ	pirogii	pirogilor
Vocativ	'	'

ambarcație îngustă și lungă, făcută dintr-un trunchi (prin scobire), din scoarță de copac sau din piei cusute, propulsată cu ajutorul pânzelor sau a vâslelor (folosită de amerindieni, de populațiile băștinașe din oceania etc.); canoe.