piton

română

Etimologie

Din franceză piton.

Pronunție

• AFI: /pi'ton/

Substantiv

Declinarea substantivului piton
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	piton	pitoni
Articulat	pitonul	pitonii
Genitiv-Dativ	pitonului	pitonilor
Vocativ	'	'

1. instrument metalic având forma unui țăruș și prevăzut cu un inel prin care se introduce coarda, folosit de alpiniști pentru asigurare în timpul escaladărilor.

Traduceri

Traduceri