planeta
Vezi și : planéta, planēta, planētā, planetă |
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planeta m., planetes pl.
- (astron.) planetă
Vezi și
Referințe
(català)
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planeta m., planetes pl.
- (astron.) planetă
Cuvinte apropiate
Expresii
Vezi și
Substantiv
planeta f., planetes pl.
Sinonime
Referințe
(čeština)
Etimologie
Din greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /planɛta/
Substantiv
Declinarea substantivului planeta | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ | planeta | planety |
Acuzativ | planetu | planety |
Dativ | planetě | planetám |
Genitiv | planety | planet |
Vocativ | planeto | planety |
Instrumental | planetou | planetami |
Locativ | planetě | planetách |
- (astron.) planetă
- Kolem Slunce obíhá osm planet.
Sinonime
- (astron.) oběžnice
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(galego)
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /plaˈne.ta/
Substantiv
planeta m., planetas pl.
- (astron.) planetă
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /plaˈneː.ta/
Substantiv
Declinarea substantivului planēta | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | planēta | planētae |
Genitiv | planētae | planētārum |
Dativ | planētae | planētīs |
Acuzativ | planētam | planētās |
Ablativ | planētā | planētīs |
Vocativ | planēta | planētae |
Sinonime
- (astron.) (în latină clasică) erro, stella errans, stella erratica
Vezi și
Referințe
(occitan)
Variante
- (în Provența) planeto
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /pla'neto/
Substantiv
planeta f.m., planetas pl.
- (astron.) planetă
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
(polski)
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /plãˈnɛta/
Substantiv
Declinarea substantivului planeta | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ | planeta | planety |
Acuzativ | planetę | planety |
Dativ | planecie | planetom |
Genitiv | planety | planet |
Vocativ | planeto | planety |
Instrumental | planetą | planetami |
Locativ | planecie | planetach |
- (astron.) planetă
- Ziemia jest trzecią planetą od Słońca w naszym układzie planetarnym.
Cuvinte compuse
- planeta jowiszowa
- planeta karłowata
- planeta pozasłoneczna, planeta egzoplaneta
- planeta ziemiopodobna
Cuvinte apropiate
Vezi și
Referințe
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /plɐˈne.tɐ/
Substantiv
planeta m., planetas pl.
- (astron.) planetă
Cuvinte apropiate
Expresii
Vezi și
Referințe
(español)
Etimologie
Din latină planēta < greacă antică πλανήτης (planḗtēs, „călător, planetă”), din πλανάω (planáō, „a umbla, a călători, a vagabonda”).
Pronunție
- AFI: /pla.ˈne.ta/
Substantiv
planeta m., planetas pl.
- (astron.) planetă
Sinonime
- (astron.) estrella errática, estrella errante
Cuvinte compuse
- planeta exterior
- planeta extrasolar
- planeta inferior, planeta interior
- planeta primario
- planeta secundario
- planeta superior