plastron

română

Etimologie

Din franceză plastron.

Pronunție

• AFI: /plas'tron/

Substantiv

Declinarea substantivului plastron
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plastron	plastroane
Articulat	plastronul	plastroanele
Genitiv-Dativ	plastronului	plastroanelor
Vocativ	'	'

1. accesoriu (detașabil; scrobit) care se aplică în partea din față a unei cămăși bărbătești.
2. garnitură detașabilă din partea din față a unei rochii sau bluze.
3. piesă care protejează pieptul unui scrimer; pieptar.
4. partea anterioară a unei platoșe.

Traduceri

Traduceri