(français)

Etimologie

Din plomb +‎ -ier. Alternativ din franceză veche plummier < latină plumbārius („plumbar”).

Pronunție

  • AFI: /plɔ̃.bje/


Substantiv

plombier m., plombiers pl.

  1. (înv.) plumbar; (spec.) tinichigiu
  2. (inst.) instalator
    Il faut faire venir le plombier pour réparer cette conduite d'eau.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Adjectiv


Declinarea adjectivului
plombier
Singular Plural
Masculin plombier plombiers
Feminin plombière plombières
  1. (inst.) de plumbar; de instalator

Referințe