pluralitate
română
Etimologie
Din latină pluralitas ~atis.
Pronunție
- AFI: /plu.ra.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului pluralitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pluralitate | pluralități |
| Articulat | pluralitatea | pluralitățile |
| Genitiv-Dativ | pluralității | pluralităților |
| Vocativ | ' | ' |
- cantitate mare (de elemente, de ființe, de lucruri); multiplicitate.
Traduceri
Traduceri