română

Etimologie

Din a pluti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /plu.ti'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
plutitor
Singular Plural
Masculin plutitor plutitori
Feminin plutitoare plutitoare
Neutru plutitor plutitoare
  1. care poate pluti la suprafața unui lichid; flotabil.
  2. care se menține în văzduh.
  3. (înv.; despre ape curgătoare) navigabil.

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
plutitor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plutitor plutitoare
Articulat plutitorul plutitoarele
Genitiv-Dativ plutitorului plutitoarelor
Vocativ plutitorule plutitoarelor
  1. corp care plutește la suprafața unui lichid și care, fiind legat printr-un sistem de pârghii, cabluri etc., indică și uneori reglează nivelul lichidului dintr-un recipient; flotor.
  2. corp alcătuit dintr-un material cu densitate mai mică decât a apei, care servește la măsurarea vitezei unui curent de apă.
  3. construcție care plutește, prevăzută cu un echipament cu ajutorul căruia poate îndeplini unele servicii de semnalizare sau de transport, folosită în navigație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe