poansonaj

română

Etimologie

Din franceză poinçonnage.

Pronunție

• AFI: /po̯an.so'naʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului poansonaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poansonaj	poansonaje
Articulat	poansonajul	poansonajele
Genitiv-Dativ	poansonajului	poansonajelor
Vocativ	poansonajule	poansonajelor

1. poansonare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online