poarcă

română

Din latină porca.

Declinarea substantivului poarcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poarcă	poarce
Articulat	poarca	poarcele
Genitiv-Dativ	poarcei	poarcelor
Vocativ	poarcă	poarcelor

(pop.) scroafă.
joc de copii, la care unul dintre jucători, numit porcar, împinge cu un băț spre o groapă o minge, o bilă etc., în timp ce ceilalți jucători încearcă să-i oprească trecerea; (p.ext.) minge, bilă etc. cu care se joacă.