polei
română
Etimologie
Din a polei (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /poˈlej/
Substantiv
| Declinarea substantivului polei | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polei | poleiuri |
| Articulat | poleiul | poleiurile |
| Genitiv-Dativ | poleiului | poleiurilor |
| Vocativ | poleiule | poleiurilor |
- strat subțire de gheață, continuu și neted, care acoperă uneori porțiuni din suprafața solului, arborii sau obiectele care se află în aer liber și care este format prin înghețarea apei provenite din ploaie sau din topirea zăpezii.
- (fig.) strălucire, lustru, luciu.
- (reg.) promoroacă, chiciură.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din slavă (veche) polijati.
Pronunție
- AFI: /po.le'i/
Verb
| Conjugarea verbului polei | |
| Infinitiv | a polei |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
poleiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să poleiască |
| Participiu | poleit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a acoperi un obiect cu un strat subțire de aur sau de argint în scopul protejării sau al înfrumusețării; a sufla cu aur sau cu argint.
- (v.tranz.) a înveli într-o foiță subțire de staniol, de hârtie colorată etc.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a străluci sau a face să strălucească; a (se) învălui într-o lumină aurie sau argintie.
- (v.tranz.) a înfrumuseța, a prezenta într-o lumină strălucitoare o situație, un aspect, o idee, o împrejurare etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online