română

Etimologie

Din port- + drapel (cu unele sensuri după franceză porte-drapeau).

Pronunție

  • AFI: /port.dra'pel/


Substantiv

  1. persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații sportive etc.
  2. (fig.) persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări; (p.ext.) idee călăuzitoare.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
portdrapel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ portdrapel portdrapele
Articulat portdrapelul portdrapelele
Genitiv-Dativ portdrapelului portdrapelelor
Vocativ portdrapelule portdrapelelor
  1. toc de piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor.


Traduceri

Referințe