română

Etimologie

Din bulgară probusa(se).

Pronunție

  • AFI: /prə.bu'ʃi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) prăbuși
Infinitiv a (se) prăbuși
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) prăbușesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) prăbușească
Participiu prăbușit
Conjugare IV
  1. (v.refl. și tranz.) a cădea sau a facecadă brusc și cu zgomot (de la înălțime); a (se) prăvăli, a (se) nărui, a (se) surpa, a (se) dărâma.
    S-a prăbușit casa pe el.
  2. (v.refl.) (fig.) a decădea.
    S-a prăbușit un mal.
  3. (despre ape) a cădea de la înălțime, a curge repede pe un loc abrupt.
    Apa se prăbușește de la înălțime, formând o cascadă.
  4. (fig.) a lua sau a faceia sfârșit, să dispară (brusc).
    S-a prăbușit în prăpastie.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe