praise
(English)
Etimologie
Din engleza medie praisen, preisen, care provine din franceza veche praisier, preisier < latină târzie pretiare < pretium.
Pronunție
- AFI: /preɪz/
Substantiv
praise, pl. praises
- laudă, elogiu, glorificare
- She should get praise for her commitment to the cause.
- (rel.) devoțiune, adorare, venerare, divinizare
Sinonime
- 1: commendation
- 2: worship
Antonime
- 1: blame
Cuvinte derivate
Expresii
Verb
Conjugarea verbului to praise | |
Infinitiv | to praise |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
praises |
Trecut simplu | praised |
Participiu trecut | praised |
Participiu prezent | praising |