română

Variante

Etimologie

Din franceză précision < latină praecisio, praecisionis.

Pronunție

  • AFI: /pre'ʧi.zi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
precizie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ precizie precizii
Articulat precizia preciziile
Genitiv-Dativ preciziei preciziilor
Vocativ precizie preciziilor
  1. faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate.
  2. eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs.
  3. (rar, la pl.; în forma preciziune) lămurire, informație precisă; precizare.
    Așteptăm noi preciziuni.

Locuțiuni

  • (loc.adj.) De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact.


Traduceri

Referințe