prerogativă

română

Etimologie

Din franceză prérogative.

Pronunție

• AFI: /pre.ro.ga'ti.və/

Substantiv

Declinarea substantivului prerogativă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prerogativă	prerogative
Articulat	prerogativa	prerogativele
Genitiv-Dativ	prerogativei	prerogativelor
Vocativ	'	'

1. privilegiu acordat în exclusivitate unui organ de stat sau unei persoane oficiale.

Traduceri

Traduceri