presentiment

română

Etimologie

Din franceză pressentiment.

Pronunție

• AFI: /pre.sen.tiˈment/

Substantiv

Declinarea substantivului presentiment
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	presentiment	presentimente
Articulat	presentimentul	presentimentele
Genitiv-Dativ	presentimentului	presentimentelor
Vocativ	'	'

1. sentiment subiectiv și instinctiv de intuire a celor ce urmează să se întâmple; presimțire.

Traduceri

Traduceri