primogenitură

română

Etimologie

Din franceză primogéniture.

Pronunție

• AFI: /pri.mo.ʤe.ni'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului primogenitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	primogenitură	'
Articulat	primogenitura	'
Genitiv-Dativ	primogeniturii	'
Vocativ	'	'

1. privilegiu (în unele țări) în obținerea unor drepturi de care se bucură într-o familie primul dintre frați.

Traduceri

Traduceri