Etimologie

Din bulgară припра (pripra).

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
pripi
Infinitiv a pripi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pripesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pripească
Participiu pripit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă.
  2. (v.intranz.) (înv.) a se grăbi, a se zori.
  3. (v.tranz.) a accelera, a iuți ritmul unei acțiuni.
  4. (v.refl.) a nu izbuti, a rata o acțiune din cauza grabei.
  5. (v.refl.) a se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede.
  6. (v.tranz.) (pop.; despre soare) a dogori, a arde.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe