problemuță

română

Etimologie

Din problemă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /pro.ble'mu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
problemuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ problemuță problemuțe
Articulat problemuța problemuțele
Genitiv-Dativ problemuței problemuțelor
Vocativ problemuță problemuțelor
  1. (rar) diminutiv al lui problemă.


Traduceri

Referințe