procrință
română
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /pro'krin.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului procrință | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | procrință | procrințe |
| Articulat | procrința | procrințele |
| Genitiv-Dativ | procrinței | procrințelor |
| Vocativ | ' | ' |
Traduceri
covățică