procuratură

română

Etimologie

Din rusă prokuratura.

Pronunție

• AFI: /pro.ku.ra'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului procuratură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	procuratură	procuraturi
Articulat	procuratura	procuraturile
Genitiv-Dativ	procuraturii	procuraturilor
Vocativ	'	'

1. organ al puterii de stat care exercită supravegherea respectării legilor.
2. clădire în care se află acest organ.

Traduceri

Traduceri