protocol
română
Etimologie
Din franceză protocole.
Pronunție
- AFI: /pro.to'kol/
Substantiv
| Declinarea substantivului protocol | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | protocol | protocoale |
| Articulat | protocolul | protocoalele |
| Genitiv-Dativ | protocolului | protocoalelor |
| Vocativ | ' | ' |
- ceremonial obișnuit în relațiile diplomatice sau cu ocazia unor acte solemne; etichetă.
- act oficial în dreptul internațional.
- regulă de comportare în societate.
Traduceri
Traduceri