română

Etimologie

Din prunc + sufixul -uț.

Pronunție

  • AFI: /prun'kuʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
pruncuț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pruncuț pruncuți
Articulat pruncuțul pruncuții
Genitiv-Dativ pruncuțului pruncuților
Vocativ pruncuțule pruncuților
  1. (înv. și reg.) pruncușor.


Traduceri

Referințe