Variante de scriere Vezi și : puca, puçá, púca

(català)

Variante

Etimologie

Din occitană veche pulça, din pluralul pulçe < latină pūlicem, forma de acuzativ singular pentru pūlex („purice”).

Înrudit cu franceză puce, italiană pulce, occitană piusa, portugheză pulga, română purice și spaniolă pulga.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /ˈpu.sa/
  • (central, oriental) AFI: /ˈpu.sə/


Substantiv

puça f., puces pl.

  1. (entom.) purice

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

Referințe





(français)

Etimologie

Din pucer.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la trecut simplu pentru pucer.