puça
Vezi și : puca, puçá, púca |
(català)
Variante
Etimologie
Din occitană veche pulça, din pluralul pulçe < latină pūlicem, forma de acuzativ singular pentru pūlex („purice”).
Înrudit cu franceză puce, italiană pulce, occitană piusa, portugheză pulga, română purice și spaniolă pulga.
Pronunție
Substantiv
puça f., puces pl.
- (entom.) purice
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Expresii
- ésser la darrera puça que pica
- ésser la puça que menys pica
- fer d'una puça un cavall
- fer poques pucesfer puces
- males puces
- tenir males puces
Referințe
(français)
Etimologie
Din pucer.
Pronunție
- AFI: /py.sa/
Verb
- forma de persoana a III-a singular la trecut simplu pentru pucer.