publicuire
română
Etimologie
Din publicui.
Pronunție
- AFI: /pu.bli.ku'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului publicuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | publicuire | publicuiri |
| Articulat | publicuirea | publicuirile |
| Genitiv-Dativ | publicuirii | publicuirilor |
| Vocativ | publicuire, publicuireo | publicuirilor |
- acțiunea de a publicui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a publicui