pudel

română

Etimologie

Din germană Pudel.

Pronunție

• AFI: /'pu.del/

Substantiv

Declinarea substantivului pudel
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pudel	pudeli
Articulat	pudelul	pudelii
Genitiv-Dativ	pudelului	pudelilor
Vocativ	'	'

1. rasă de câini de talie mijlocie, cu părul lung și mițos, folosită la vânatul păsărilor acvatice.
2. câine din această rasă.

Traduceri

Traduceri