purga
Etimologie
Din franceză purger < latină purgare.
Pronunție
- AFI: /pur'ga/
Verb
Conjugarea verbului (se) purga | |
Infinitiv | a (se) purga |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) purghez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) purgheze |
Participiu | purgat |
Conjugare | I |
- (v.refl.) (rar) a-și provoca purgație (cu ajutorul purgativelor).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online