râgâitură

română

Etimologie

Din a râgâi + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /rɨ.gɨ.i'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului râgâitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	râgâitură	râgâituri
Articulat	râgâitura	râgâiturile
Genitiv-Dativ	râgâiturii	râgâiturilor
Vocativ	râgâitură	râgâiturilor

1. râgâială.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online